Specialiștii IBM X-Force au publicat un studiu despre prăbușirea mișcării hacktiviste din ultimii ani. Astfel, nivelul de activitate al hacktiviștilor a scăzut cu 95% față de 2015, când fuseseră înregistrate 35 de incidente de acest tip. Încă din 2017 au fost înregistrate doar cinci incidente de acest tip, în 2018 două, iar în primele luni ale acestui an niciunul.
Cercetătorii consideră că aceste schimbări se datorează a doi factori principali: „moartea” Anonymous și atenția deosebită acordată forțelor de ordine, care au redus recent în mod destul de substanțial rândurile hacktiviștilor.
Potrivit IBM X-Force, echipa de hackeri Anonymous era anterior responsabilă pentru aproape 45% din toate atacurile hacktiviste, adică era larg majoritară în comparație cu cei mai apropiați concurenți, grupurile Lizard Squad și DownSec.
La începutul anului 2010, Anonymous a spart diverse companii și rețele guvernamentale din diverse motive sociale, însă numele Anonymous a început să fie din ce în ce mai asociat cu diverse campanii politice care au debutat în jurul anului 2016: #OpKKK (descoperirea membrilor KKK), #OpParis (identificarea membrilor ISIS interziși în Federația Rusă), #OpISIS (identificarea membrilor ISIS interziși în Federația Rusă și a site-urilor lor), #OpWhale (spargerea site-urilor guvernelor japonez și islandez în legătură cu vânătoarea ilegală de balene). Potrivit IBM, o asemenea activitate i-a îndepărtat de Anonymous pe numeroși hacktiviști.
În plus, au existat și mai multe cazuri în care, în numele Anonymous, date furate de la organizații politice au fost încărcate în rețea, iar de multe ori aceste date erau false. Drept urmare, a apărut chiar și fenomenul așa-numiților Anoni falși („fake anonymous”), ceea ce însemna că unele persoane își apărau propriile interese sub numele Anonymous sau încercau să câștige bani în acest fel. Analiștii remarcă faptul că, sub numele celebrilor hacktiviști, se ascundeau și serviciile secrete ale diverselor țări din lume, care promovau propaganda politică și nu doar.
Drept urmare, în absența unui lider și a unei ideologii unitare, tabăra hacktiviștilor era un adevărat haos, iar mișcarea era divizată în mai multe subgrupuri, ale căror atacuri erau uneori ineficiente, rănind nevinovați și stârnind doar dispreț și ridicol.
În plus, forțele de ordine din diverse țări ale lumii au luat hacktiviștii în serios. Potrivit IBM, cel puțin 62 de hacktiviști au fost arestați în Statele Unite, Regatul Unit și Turcia din 2011 încoace (și este vorba doar de arestările despre care publicul larg are cunoștință).
„Nu spunem că era hacktivismului se apropie de sfârșit”, declară Camilla Singleton, analistă la X-Force IRIS. – Problemele acute de justiție socială, posibilitățile organizaționale mai largi din cadrul grupurilor hacktiviste, precum și schimbarea notabilă către domenii care nu sunt la îndemâna forțelor de ordine pot schimba radical înfățișarea hacktivismului într-o perioadă relativ scurtă. Foarte probabil, acum observăm doar o liniște a activității hacktiviste, dar nu este sfârșitul. “
Camilla Singleton, analistă la X-Force IRIS
